Q&A

Cele mai frecvente întrebări referitoare la munca de identificare și protejare a pădurilor virgine.

Picture of Radu Melu -  WWF România

Radu Melu - WWF România

Manager Național Departament Păduri și responsabil pentru activitatea de identificare a pădurilor virgine la WWF-România.

Cu siguranță nu este doar atât. Practic este un întreg proces care implică date, specialiști, factori interesați, proprietari etc. Identificarea pădurilor virgine/cvasivirgine se desfășoară în două etape distincte. În prima etapă, la birou, se procesează informațiile existente, urmărind excluderea pădurilor în care s-au făcut lucrări silvice semnificative (tăieri, drumuri forestiere etc) și care sigur nu mai au cum să fie virgine/cvasivirgine. Acest proces deosebit de important ne permite să folosim resursele doar pentru pădurile care s-ar putea incadra in categoria de paduri virgine. A doua etapă, implică evaluarea în teren, de către specialiști, a pădurilor potențiale și identificarea efectivă a pădurilor virgine/cvasivirgine. Mai exact, specialistii parcurg la pas trupurile respective de pădure pentru a evalua modul în care acestea corespund criteriilor de identificare.

Întreg procesul de identificare se realizează cu sprijinul administrațiilor silvice, care ne susțin atât în etapa de birou, cu datele necesare, cât și în etapa de teren prin reprezentanții care însoțesc echipele de specialiști.

Procesul de identificare se finalizează cu organizarea consultărilor publice care urmăresc pe lângă completarea informațiilor, asigurarea unui proces transparent. În cadrul acestor consultări sunt invitați toți factorii interesați (proprietari, administratori, custozi/administratori de arii protejate, reprezentanți ai autoritaților etc) și sunt dezbătute toate aspectele legate de procesul de identificare și oportunitățile ulterioare.

Odată ajunși în acest stadiu, întocmim studiul de fundamentare conform prevederilor legale și începe un nou proces de susținere si reprezentare a studiului în comisia de verificare și în Comisia Tehnică de Avizare Pentru Silvicultură.

Catalogul este un instrument de evidenţă a pădurilor virgine şi cvasivirgine din ţara noastră şi totodată de asigurare a protecţiei stricte pentru aceste păduri. Practic, o pădure este recunoscută ca pădure virgine/cvasivirgină doar dacă este inclusă în acest Catalog.
Depinde foarte mult de oameni, dar cred că încă nu se conștientizează faptul că includerea unei astfel de păduri în Catalogul pădurilor virgine reprezintă și un efort pentru proprietar, administrator, comunități locale. Aceste păduri nu mai fac obiectul recoltării lemnului și uneori drumul până la obținerea de compensații este lung și anevoios. Pentru anumite situații, cum sunt pădurile de stat, nici nu se oferă compensații iar comunitățile locale au nevoie de lemn pentru mica industrie și încălzire. De aceea spun că este un efort cumulat de care trebuie să se țină cont într-un fel sau altul.
Declararea unor păduri virgine are un impact asupra mai multor categorii de factori, așa cum am menționat anterior. Un astfel de proces trebuie să parcurgă anumite etape prevăzute și în cadrul legislativ, care urmăresc o documentare cât mai corectă asupra acestor păduri. În condițiile date, întreaga procedură durează minim 6 luni dar se poate extinde și la un an sau mai mult.
Recunosc că este o întrebare grea. Și în acest caz, diferă de la persoană la persoană. Am avut ocazia să întâlnesc opinii diametral opuse, de la „faceți un lucru extraordinar” la acela că împiedicăm activitatea de producție pretinzând existența unor păduri care nu mai există de mult.
Noi am identificat deja peste 36.000 ha de păduri, în marea lor majoritate cvasivirgine. Deși la momentul actual nu se cunoaște exact suprafața totală a acestor păduri (suntem în plin proces de identificare), totuși cred că nu vor fi identificate mai mult de 2% din totalul fondului forestier. Dacă mai luăm în considerare și faptul că o bună parte din aceste păduri sunt deja protejate datorita altor factori și o altă parte sunt inaccesibile, nu putem vorbi, la nivel național, de o reducere a activității de producție.
În primul rând aceste păduri reprezintă forma neinfluențată de om a ecosistemelor forestiere. În aceste păduri, natura și-a văzut de cursul ei și a generat cele mai complexe ecosisteme. Sunt singurele locuri unde se predă lecția biodiversității, la propriu. Ele pot reprezenta un reper pentru orice rătăcire a relației om-pădure. Am mai spus-o și o repet, când susținem „codru-i frate cu românul”, trebuie să ne gândim că noi, cu astfel de codri eram frați. Campania apărută în 2012 a venit astfel ca ceva natural, ca o exprimare firească a respectului față de astfel de păduri. Aceste lucruri sunt inspirate din trecutul nostru. În trecut, pădurile tăiate și regenerate se numeau dumbrave și nu codrii. Românul nu era frate cu dumbrava. Astfel de păduri sunt puține în Europa – iar acest lucru le face și mai valoroase, ridicând România pe o poziție dominantă în această direcție. Se deschid o serie de oportunități pentru oameni și natură.
Să facem un exerciţiu de imaginație și să ne gândim că multe regiuni au ca simbol, chiar pe stema locală, câte o cetate. Acea cetate există și în realitate, iar oamenii pot înțelege, atunci când o vizitează, anumite aspecte legate de strategiile de apărare din trecut, despre modul cum trăiau altădată oamenii etc. Tot așa, există o sumedenie de istorisiri, povești și legende legate de pădurile din trecut. Aceste păduri nu se mai regăsesc astăzi decât în aceste oaze identificate ca păduri virgine/cvasivirgine. Pădurile pe care le vedem din tren, din mașină, ori în spatele hotelului în care ne-am cazat sunt frumoase și au importanța lor, indiscutabil, dar nu sunt ceea ce am citit în diferite izvoare culturale sau istorice. Pădurile virgine au un rol esențial în păstrarea identității culturale a românilor, fiind deseori privite ca sursă de inspirație și de energie – sursa și substanța întregii vieți. Să ne amintim că pădurile sunt văzute ca un tărâm sacru, ce inspiră basme, legende și povestiri. În munții Carpați încă putem vorbi de o civilizație a lemnului, impregnată în toate domeniile vieții omului rural. De asemenea, pădurile virgine au fost o sursă de inspirație pentru artiști, pictori, scriitori, impresionați de frumusețea și unicitatea acestora.
Doar securizând aceste suprafețe unice, țara noastră va putea păstra ca moștenire câteva păduri, printre puținele de pe planetă, unde natura este intactă și își urmează cursul firesc. Doar astfel vom mai putea să ne mândrim și mai departe cu cea mai mare biodiversitate din toată Uniunea Europeană. Pentru că într-o pădure virgină pot trăi peste 13.000 specii diferite, iar delicata și incredibila lor interdependență este cea care poate menține, în continuare, un ecosistem echilibrat și sănătos, care ne va asigura nouă, oamenilor, apă curată, aer curat și o protecţie eficientă a solurilor. În ziua în care pădurile virgine se vor bucura de protecție 100%, vom ști că am salvat o parte importanta a patrimoniului țării noastre. Și că am făcut încă un pas – poate printre cei mai importanți, privind în perspectivă – spre o societate în care știm că putem schimba lucrurile în bine.

Ai si alte intrebari ?

Scrie-ne și vom răspunde în cel mai scurt timp!