Criteriile de identificare a padurilor virgine

Păduri virgine:

Definiţie: Pădurea virgină este acea pădure care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă.

Criteriul 1: Naturalitatea Indicatori:

1.1. Compoziţie şi distribuţie naturală a speciilor componente.
1.2. Prezenţa unor structuri complexe stratificate în plan vertical şi mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică constituită din faze de dezvoltare – regenerare, tinereţe, maturitate/ optimală, terminală/ bătrâneţe, dezagregare.
1.3. Biodiversitate accentuată, inclusiv sub raportul dimensiunilor şi vârstei arborilor, unii dintre aceştia având vârste apropiate de limita longevităţii fiziologice. Frecvent, structură plurienă şi relativ plurienă.
1.4. Lipsa intervenţiilor silviculturale şi a celorlalte activităţi antropice, inclusiv a păşunatului domestic. Nu se admit cioate.
1.5. Prezenţa frecventă a lemnului mort pe picior şi la sol, aflat în diferite stadii de descompunere.
1.6. Consistenţă (indicele de închidere a coronamentului) naturală, adecvată condiţiilor staţionale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare. În condiţii staţionale precare consistenţa este mult subunitară (Molidiş de stâncărie calcaroasă, Molidiş cu Polytrichum ş.a.).
1.7. Sol nealterat (cu excepţia eroziunii produse natural).
1.8. Absenţa drumurilor şi construcţiilor în pădure, cu excepţia unei infrastructuri necesare managementului de cercetare ştiinţifică şi a unor trasee tematice şi/sau turistice, precum şi pichetarea limitelor amenajistice.
1.9. Accesibilitate dificilă sau restricţionată.

Criteriul 2: Mărimea suprafeţei şi limite Indicatori:

2.1. Mărimea suprafeţei pădurilor virgine (ansamblul unităţilor amenajistice) va fi de cel puţin 20 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecţie), cu excepţia ecosistemelor rare şi de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosisteme unicat din Delta Dunării şi multe altele) pentru care suprafaţa minimă va fi de 10 hectare. Ecosistemele rare şi de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecţie.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea şi perpetuarea ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ş.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acţiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare.
2.4. Se pot include şi eventuale suprafeţe care nu corespund criteriilor de selecţie, fără ca aceste suprafeţe să depăşească 10-15% din suprafaţa totală a arboreturilor care îndeplinesc condiţiile de selecţie.
2.5. Frecvent, configuraţie frământată a suprafeţei terenului (cauzată de antrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâţi natural).

Păduri cvasivirgine:

Definiţie: Pădurea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice.

Criteriul 1: Naturalitatea Indicatori:

1.1. Compoziţie şi distribuţie naturală a speciilor componente.
1.2. Prezenţa unor structuri complexe stratificate în plan vertical şi mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică constituită din faze de dezvoltare. Pot lipsi unele faze de dezvoltare, cu deosebire faza de dezagregare sau faza de regenerare.
1.3. Biodiversitate ridicată, inclusiv sub raportul dimensiunilor şi vârstei arborilor, unii dintre aceştia având elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani. Frecvent, structură plurienă şi relativ plurienă.
1.4. Lipsa intervenţiilor silviculturale în ultima perioadă de 30 de ani. Se admit cel mult 5 cioate vechi la hectar, având diametre de peste 15 cm, aflate în diferite stadii de descompunere.
1.5. Prezenţa lemnului mort pe picior şi la sol, aflat în diferite stadii de descompunere.
1.6. Consistenţă – indicele de închidere a coronamentului – naturală sau apropiată de aceasta (diminuată cu cel mult 0,2) adecvată condiţiilor staţionale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare. În condiţii staţionale precare consistenţa este mult subunitară (Molidiş de stâncărie calcaroasă, Molidiş cu Polytrichum ş.a.).
1.7. Sol nealterat de eroziune datorată intervenţiilor antropice. Se admit drumuri vechi de exploatare, dar acestea sunt neutilizate şi acoperite în mod natural cu litieră, plantule, arbuşti, arbori şi/sau plante ierboase.
1.8. Absenţa drumurilor şi construcţiilor în pădure sau existenţa unor drumuri care nu au fost utilizate în ultima perioadă de 30 ani. Fac excepţie infrastructura managementului de cercetare ştiinţifică şi a unor trasee tematice şi/sau turistice, precum şi pichetarea limitelor amenajistice.

Criteriul 2: Mărimea suprafeţei şi limite Indicatori:

2.1. Mărimea suprafeţei pădurilor cvasivirgine (ansamblul unităţilor amenajistice) va fi de cel puţin 30 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecţie), cu excepţia ecosistemelor rare şi de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosisteme unicat din Delta Dunării şi multe altele) pentru care suprafaţa minimă va fi de 10 hectare. Ecosistemele rare şi de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecţie.
2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea şi perpetuarea ecosistemului.
2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ş.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acţiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare. Pădurea cvasivirgină poate fi mărginită şi de limite artificiale: drumuri permanente, culoare pentru linii de înaltă tensiune sau alte utilităţi, linii parcelare deschise, căi ferate ş.a.
2.4. Suprafeţele care nu corespund criteriului de naturalitate (criteriul 1) nu pot depăşi 15% din suprafaţa totală a arboreturilor care îndeplinesc criteriile de selecţie.
2.5. Frecvent, configuraţie frământată a suprafeţei terenului (cauzată de antrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâţi natural).

AFLA MAI MULTE

Vino alaturi de noi

Iti multumim ca ai ales sa afli mai multe despre protejarea celor mai valoroase păduri din Romania. Pentru a afla cum poti sa te implici sau sa sprijini conservarea acestor uimitoare ecosisteme.

CONTACT