Pentru a evita orice interpretare, voi începe cu o definiție: „Pădurea virgină este acea pădure care s-a format și s-a dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice, în dinamica lor, se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă”.

Cu alte cuvinte, în pădurile virgine natura și-a văzut de cursul ei și a generat cele mai complexe ecosisteme. Sunt singurele locuri unde natura ne predă lecția biodiversității, la propriu. Ele reprezintă legătura noastră cu trecutul și poarta către viitor. Sunt pădurile care păstrează informații de sute de ani și singurele care ne mai dau informații despre cum înțelege natura să lucreze și să răspundă noilor provocări. Au un rol esențial în păstrarea identității culturale a românilor, fiind deseori privite ca sursă de inspirație și de energie. De multe ori sunt văzute ca un tărâm sacru, ce inspiră basme, legende și povestiri. Sunt locul în care ai cea mai mare șansă să te regăsești.

Pădurile cvasivirgine sunt de fapt păduri virgine cu aceeași valoare ca acestea din punct de vedere social, cultural și de mediu, în care însă există dovezi ale intervenției omului, dar care nu au influențat procesele naturale ale acestora.

Există doar puține locuri pe planeta noastră unde natura este intactă și își urmează cursul firesc. Într-o pădure virgină pot trăi peste 13.000 de specii diferite, iar delicata și incredibila lor interdependență este cea care poate menține, în continuare, un ecosistem echilibrat și sănătos, care ne va asigura nouă, oamenilor, apă curată, aer curat și o protecţie eficientă a solurilor. În ziua în care pădurile virgine se vor bucura de protecție 100%, vom ști că am salvat o parte importanta a patrimoniului țării noastre. Și că am făcut încă un pas, poate printre cei mai importanți, către o societate în care știm că putem schimba lucrurile în bine.

Pădurile virgine/cvasivirgine reprezintă de cele mai multe ori veriga lipsă dintr-un peisaj mozaicat, definitoriu pentru asigurarea întregul spectru de biodiversitate specific zonei respective. Pădurea virgină poate completa diversitatea asigurată în pădurile cultivate. Și de la pădurile virgine așteptăm un răspuns, așa cum au mai făcut-o de-a lungul existenței planetei, la provocările climatice viitoare.

Este un întreg proces care implică date, specialiști, factori interesați, proprietari. Identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine se desfășoară în două etape distincte.

În prima etapă, la birou, se procesează informațiile existente, urmărind excluderea pădurilor în care s-au făcut lucrări silvice semnificative (ex: tăieri, drumuri forestiere) și care sigur nu mai au cum să fie virgine/cvasivirgine. Acest proces deosebit de important ne permite să ne folosim resursele doar pentru pădurile care s-ar putea încadra în categoria pădurilor virgine.

A doua etapă implică evaluarea în teren, de către specialiști, a pădurilor potențiale și identificarea efectivă a pădurilor virgine/cvasivirgine. Specialiștii merg la pas prin pădurile respective pentru a evalua modul în care acestea corespund criteriilor de identificare.

Întregul proces de identificare se realizează cu ajutorul administrațiilor silvice, care în etapa de birou ne dau datele necesare, iar în etapa de teren însoțesc specialiștii noștri. Procesul se finalizează cu organizarea consultărilor publice care urmăresc, pe lângă completarea informațiilor, și asigurarea unui proces transparent. În cadrul acestor consultări sunt invitați toți factorii interesați (proprietari, administratori, custozi/administratori de arii protejate, reprezentanți ai autorităților) și sunt dezbătute toate aspectele legate de procesul de identificare și de oportunitățile ulterioare.

Odată ajunși în acest stadiu, întocmim studiul de fundamentare, pe care trebuie să îl susținem în Comisia de Verificare și în Comisia Tehnică de Avizare Pentru Silvicultură. Întreaga procedură durează minimum 6 luni, dar se poate extinde și la un an sau mai mult.

Catalogul este singurul instrument de evidenţă a pădurilor virgine şi cvasivirgine din ţara noastră. El asigură protecţia strictă a acestor păduri. Practic, o pădure este recunoscută ca pădure virgine/cvasivirgină doar dacă este inclusă în acest Catalog.

Orice taiere de arbori se face în baza unui plan care se elaborează ținând cont de acest Catalog.  Proiectanții nu pot să prevadă în planurile silvice tăieri de arbori în suprafețele înscrise în Catalogul Național. Astfel, aceste suprafețe vor rămâne permanent protejate.

WWF este cel care a lansat ideea Catalogului în România și a creat ghidul care indică criteriile de identificare a acestor păduri.

Noi am identificat deja peste 53.000 ha de păduri, în marea lor majoritate cvasivirgine (inițial au fost peste 65.000 ha dar, în procesele de consultare și avizare, odată cu obținerea de noi informații, o parte au fost descalificate). Potrivit Catalogului, care funcționează deja de peste 5 ani, în România avem protejate peste 70.000 ha de astfel de păduri. Procesul continuă, chiar dacă cele mai multe dintre aceste păduri au fost deja identificate.

Includerea unei păduri în Catalogul pădurilor virgine reprezintă un efort și pentru proprietar, administrator sau comunități locale. Din aceste păduri nu se mai poate recolta lemn și, uneori, drumul până la obținerea compensațiilor legale este lung și anevoios. Pentru anumite situații, cum sunt pădurile de stat, nici nu se oferă compensații, iar comunitățile locale au nevoie de lemn pentru mica industrie și încălzire.

Pădurile virgine/cvasivirgine reprezintă o valoare pentru noi toți dar, de cele mai multe ori, aceste valori sunt întreținute pe spatele proprietarilor și al comunităților locale, fără să existe un suport real pentru aceștia.