Istoric
Povestea identificării și protejării pădurilor virgine începe încă din anul 1996, când conceptul a apărut pentru prima dată în normele silvice. WWF s-a implicat în acest proces încă din 2011, prin campania „Salvați Pădurile Virgine”.
1986
Conceptul de Păduri Virgine
- Pădurile virgine apar pentru prima dată ca și concept în normele silvice. Mediul academic atrage atenția asupra importanței lor, dar nu există criterii clare de definire, de identificare și nici regim strict de protecție a acestora.
2000
Normele silvice
- Sistemul este funcțional, mii de hectare de păduri virgine sunt deja protejate. Dar încă nu existe criterii clare de definire și riscurile cresc din cauza procesului haotic de restituire a pădurilor.
2005
Studiul PINMATRA
- Apare un studiu făcut de ICAS, care conține criterii detaliate de identificare a pădurilor virgine și indicatori. Dar studiul este realizat mai mult din birou, iar rezultatele nu sunt aprobate formal de consiliul științific al ICAS.
2010
PVRC
- Odată cu implementarea standardului FSC, în contextul certificării managementului forestier sustenabil, apare conceptul de PVRC (păduri cu valoare ridicată de conservare).
- Mii de hectare de păduri sunt protejate voluntar prin intermediul certificării FSC. Din păcate, conservarea este un mecanism voluntar și zonele certificate FSC sunt totuși destul de reduse.
2011
Campania WWF: „Salvați Pădurile Virgine!”
- Peste 100.000 de persoane au semnat, într-o singură lună, petiția prin care WWF solicită autorităților salvarea pădurilor virgine.
- Ministerul Mediului și Pădurilor încheie un protocol cu WWF pentru protejarea pădurilor virgine, prin care își asumă:
- Înființeze un „Catalog Național al Pădurilor Virgine din România”, care să reprezinte instrumentul oficial de evidență și gestiune a acestora.
- Să modifice Normele Forestiere și să includă pădurile virgine în tipul funcţional I (TI) – Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse.
2012
Statutul de protecție strictă
- Prin implicarea transparentă unui grup de experți, inclusivde la WWF, Ministerul Mediului si Pădurilor emite OM 3397/2012 prin care se stabilesc criteriile și indicatorii pentru identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine.
- Criteriile și indifcatorii sunt armonizați cu cei din studiul PINMATRA. Dar procesul de protecție începe fără a ști cu adevărat unde se află de fapt pădurile virgine și cvasivirgine din România.
2014
Convenția Carpați
- Criteriile și indicatorii pentru identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine sunt ratificate în cadrul Convenției Carpați de la Mikulov, în Republica Cehă.
- Din păcate, protocolul nu are pârghiile legale ca să grăbească procesul în România.
2015
Codul Silvic al Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine
- WWF România sprijină adoptarea în Codul Silvic a Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.
- Dar procedurile legale, car ar face procesul mai transparent și mai dinamic, trebuie să aștepte elaborarea Ordinului de Ministru.
2016
Crearea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine
- S-a aprobat OM 2525/2016 privind constituirea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România.
- Rezultatele studiului PINMATRA sunt în sfârșit publicate de Autoritatea Competentă și de-abia acum procedurile stabilite în 2012 pot fi implementate formal.
- Este creat un grup de lucru național pentru elaborarea procedurilor legate de catalog, din care face parte WWF România.
2017
Catalogul Național
- Ordinul de ministru 2525/2016 a transparentizat întregul proces deoarece oricine se poate implica în crearea Catalogului Național.
- Apar noi clarificări legat de criteriile de identificare, pe baza Convenției Carpați și sunt stabilite 2 moratorii.
- Dar procedurile devin complexe și procesul avansează cu greutate, iar autoritățile nu au capacitate de implementare.
2019
Prima încercare a autorităților competente de a realiza identificarea unei păduri virgine/cvasivirgine
- Au fost pre-analizate peste 300.000 ha de păduri virgine potențiale, sub coordonarea autorităților, într-un proces transparent la care au participat peste 80 de factori interesați.
- A fost organizată o licitație publică pentru identificarea pădurilor virgine/cvasivirgine, la care nu a participat însă nimeni.
- Procedurile pentru a asigura protecția pădurilor deja identificate avanseaza greu, în principal din cauza lipsei capacității de implementare a autorităților.
2020
Ghidul
- Deoarece multe studii sunt blocate în proceduri birocratice, a devenit necesară elaborarea unui ghid. Acesta este creat pe baza unui proces transparent și clarifică procedurile, asftfel încât implementarea să poată fi făcută armonios la nivel național.
- Autoritățile semnează contracte cu specialiști pentru a identifica potențiale păduri virgine și cvasivirgine.
- Contextul generat de pandemia COVID încetinește procesul.
2021
Identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine continuă
Criteriile si indicatorii de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine în România
Definiţie: Pădurea virgină este acea pădure care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă.