Istoric

Povestea identificării și protejării pădurilor virgine începe încă din anul 2011, prin campania Salvați Pădurile Virgine.
Află care au fost toate etapele parcurse și descarcă infograficul ce îți arată de unde am pornit și unde am ajuns, astăzi.

2011
Salvați pădurile virgine!

WWF Romania aduce pentru prima dată in atentia publicului padurile virgine prin lansarea campaniei “Salvati padurile virgine!”. În urma acestei campanii peste 100000 de persoane au semnat petitia initiata, iar Ministerul mediului si padurilor incheie un protocol cu WWF pentru protejarea padurilor virgine.

În cadrul protocolului s-a urmărit:

  • Înfiinţarea unui „Catalog Naţional al Pădurilor Virgine din România” care să reprezinte instrumentul oficial de evidenţă și gestiune a acestora;
  • Includerea pădurilor virgine în tipul funcţional I (TI) – Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără aprobarea autorităţilor competente prevăzute de lege;
  • Dezvoltarea unei propuneri cu privire la plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020;
  • Identificarea unor mecanisme financiare alternative pentru compensarea proprietarilor de păduri virgine.
2012
OM 3397/2012

În anul 2012 prin implicarea unui grup de experți inclusive experți WWF, Ministerul mediului si padurilor emite OM 3397/2012 prin care se stabilesc criteriile si indicatorii pentru identificarea padurilor virgine si cvasivirgine.

2014
Convenția Carpați

În anul 2014, criteriile și indicatorii pentru identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine sunt ratificate în cadrul Convenției Carpați.

2015
Codul silvic al Catalogului Național al Pădurilor Virgine și cvasivirgine

În anul 2015, WWF România sprijină adoptarea în Codul silvic al Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine.

2016
OM 2525/2016

În anul 2016 s-a aprobat OM 2525/2016 privind constituirea Catalogului național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.

2013-2018​
Patrimoniul Mondial UNESCO
În perioada 2013-2020, pe teren au fost evaluate peste 600.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, prin eforturi proprii, însumând peste 1600 de ore de teren, am identificat peste 65.000 hectare de astfel de păduri, cea mai mare parte a lor fiind introduse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasi-virgine din România. Procedurile de includere a tuturor acestor păduri continua. Totodată WWF s-a implicat activ în procesul de includere a celor aproximativ 24.000 ha de codrii seculari de fag in Patrimoniul Mondial UNESCO. Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpați”. Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de identificare, cartare și protejare a pădurilor virgine.

Criteriile si indicatorii de identificare a padurilor virgine si cvasivirgine în România

Definiţie: Pădurea virgină este acea pădure care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă.