Istoric

În anul 2011 WWF Romania aduce pentru prima dată in atentia publicului padurile virgine prin lansarea campaniei “Salvati padurile virgine!”. În urma acestei campanii peste 100000 de persoane au semnat petitia initiata , iar Ministerul mediului si padurilor incheie un protocol cu WWF pentru protejarea padurilor virgine.

În cadrul protocolului s-a urmărit

• Înfiinţarea unui „Catalog Naţional al Pădurilor Virgine din România” care să reprezinte instrumentul oficial de evidenţă și gestiune a acestora;
• Includerea pădurilor virgine în tipul funcţional I (TI) – Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege, este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără aprobarea autorităţilor competente prevăzute de lege;
• Dezvoltarea unei propuneri cu privire la plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020;
• Identificarea unor mecanisme financiare alternative pentru compensarea proprietarilor de păduri virgine.

Astfel ca:

În anul 2012 prin implicarea unui grup de experți inclusive experți WWF, Ministerul mediului si padurilor emite OM 3397/2012 prin care se stabilesc criteriile si indicatorii pentru identificarea padurilor virgine si cvasivirgine.

In anul 2014, criterile si indicatorii pentru identificarea padurilor virgine si cvasivirgine sunt ratificate in cadrul Conventiei Carpati.

In anul 2015, WWF Romania sprijina adoptarea in Codul silvic a Catalogului national al padurilor virgine si cvasivirgine,

În anul 2016 sa aprobat OM 2525/2016 privind constituirea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din Romania.

Tot in perioada 2013-2018, pe teren au fost evaluate peste 200.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, prin eforturi proprii, însumând peste 800 de ore de teren, am identificat peste40.000 hectare de astfel de păduri, cea mai mare parte a lor urmand sa fie introduse in catalogul national al padurilor virgine si cvasivirgine din Romania.

Totodata WWF s-a implicat activ în procesul de includere a celor 24.000 ha de codrii seculari de fag in Patrimoniul Mondial UNESCO. Trei din cele opt situri înscrise (Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strâmbu-Băiuț) au fost identificate, propuse și susținute de WWF prin proiectul ”Susținerea unui management forestier responsabil pentru o dezvoltare durabilă în ecoregiunea Dunăre Carpaţi”. Parteneriatul WWF/IKEA a adus o contribuție semnificativă procesului de protejare a pădurilor virgine.