Am anunțat acum câteva zile protejarea a încă 2000 de hectare de păduri virgine, din județul Gorj, o reușită de care suntem mândri.
În 2012, WWF-România a pus bazele legislației ce stabilea criteriile de identificare pentru pădurile virgine. Între 2013 și 2016, pe teren au fost evaluate peste 180.000 ha considerate potențiale păduri virgine. Dintre acestea, prin eforturi proprii, însumând peste 800 de ore de teren, am identificat si trimis spre protecție 35.000 hectare de astfel de păduri. În această perioada, ne-am implicat și în procesul de includere a celor 24.000 ha de codrii seculari de fag in Patrimoniul Mondial UNESCO.
Dincolo de cifre, rapoarte și rezultate, care sunt sacrificiile celor care se implică în această muncă? Cum pot lucra împreună ONG-urile, autoritățile statului și comunitățile locale, pentru a proteja uimitoarea biodiversitate a acestor păduri și a lăsa moștenire generațiilor viitoare ceva de o asemenea importanță?
Care sunt însă sacrificiile celor care se implică în această muncă? Cum pot lucra împreună ONG-urile, autoritățile statului și comunitățile locale, pentru a proteja uimitoarea biodiversitate a acestor păduri și a lăsa moștenire generațiilor viitoare ceva de o asemenea importanță? Aflăm toate acestea azi direct de la sursă, de la colegul nostru Radu Melu, Manager Național Departament Păduri și responsabil pentru activitatea de identificare a pădurilor virgine la WWF-România.
- Să începem cu începutul: în mintea multor oameni, identificarea pădurilor virgine este egală cu verificarea unor hărți și trimiterea unor rapoarte. Însă, lucrurile nu sun, din păcate, atât de simple. Radu, spune-ne ce înseamnă de fapt acest proces.
Cu siguranță nu este doar atât. Practic este un întreg proces care implică date, specialiști, factori interesați, proprietari etc.
Identificarea pădurilor virgine/cvasivirgine se desfășoară în două etape distincte. În prima etapă, la birou, se procesează informațiile existente, urmărind excluderea pădurilor în care s-au făcut lucrări silvice semnificative (tăieri, drumuri forestiere etc) și care sigur nu mai au cum să fie virgine/cvasivirgine. Acest proces deosebit de important ne permite să folosim resursele doar pentru pădurile care s-ar putea incadra in categoria de paduri virgine. A doua etapă, implică evaluarea în teren, de către specialiști, a pădurilor potențiale și identificarea efectivă a pădurilor virgine/cvasivirgine. Mai exact, specialistii parcurg la pas trupurile respective de pădure pentru a evalua modul în care acestea corespund criteriilor de identificare.
Întreg procesul de identificare se realizează cu sprijinul administrațiilor silvice, care ne susțin atât în etapa de birou, cu datele necesare, cât și în etapa de teren prin reprezentanții care însoțesc echipele de specialiști.
Procesul de identificare se finalizează cu organizarea consultărilor publice care urmăresc pe lângă completarea informațiilor, asigurarea unui proces transparent. În cadrul acestor consultări sunt invitați toți factorii interesați (proprietari, administratori, custozi/administratori de arii protejate, reprezentanți ai autoritaților etc) și sunt dezbătute toate aspectele legate de procesul de identificare și oportunitățile ulterioare.
Odată ajunși în acest stadiu, întocmim studiul de fundamentare conform prevederilor legale și începe un nou proces de susținere si reprezentare a studiului în comisia de verificare și în Comisia Tehnică de Avizare Pentru Silvicultură.
- De ce trebuie incluse aceste suprafețe în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România?
Catalogul este un instrument de evidenţă a pădurilor virgine şi cvasivirgine din ţara noastră şi totodată de asigurare a protecţiei stricte pentru aceste păduri. Practic, o pădure este recunoscută ca pădure virgine/cvasivirgină doar dacă este inclusă în acest Catalog.
- Care sunt lucrurile pe care oamenii nu le văd, într-un astfel de proces?
Depinde foarte mult de oameni, dar cred că încă nu se conștientizează faptul că includerea unei astfel de păduri în Catalogul pădurilor virgine reprezintă și un efort pentru proprietar, administrator, comunități locale. Aceste păduri nu mai fac obiectul recoltării lemnului și uneori drumul până la obținerea de compensații este lung și anevoios. Pentru anumite situații, cum sunt pădurile de stat, nici nu se oferă compensații iar comunitățile locale au nevoie de lemn pentru mica industrie și încălzire. De aceea spun că este un efort cumulat de care trebuie să se țină cont într-un fel sau altul.
- Fiecare pădure propusă este evaluată în teren?
Da. Nu vom depune eforturi de includere în Catalog a unor păduri care nu au fost evaluate în teren de către specialiștii noștri. Mai mult decât atât, conform prevederilor OM2525/2016, comisia de verificare are obligația de a verifica în teren minim 30% din pădurile propuse. În cadrul consultărilor publice precum și în cadrul comisiei de verificare sunt furnizate o serie de date și informații de către participanți care contribuie la completarea informațiilor privind natura pădurii.
Luând în considerare că nu toate pădurile evaluate în teren se califică în final ca păduri virgine/cvasivirgine, precizez că suprafața de pădure evaluată în teren este cu mult mai mare decât suprafața trupurilor calificate. Astfel până acum am evaluat peste 250.000 ha deși avem identificate 36.000 ha de pădure.
- Cât dureaza, de exemplu, realizarea unui astfel de studiu de fundamentare?
Declararea unor păduri virgine are un impact asupra mai multor categorii de factori, așa cum am menționat anterior. Un astfel de proces trebuie să parcurgă anumite etape prevăzute și în cadrul legislativ, care urmăresc o documentare cât mai corectă asupra acestor păduri. În condițiile date, întreaga procedură durează minim 6 luni dar se poate extinde și la un an sau mai mult.
Cum este percepută activitatea de identificare, cartare și recunoaștere a pădurilor virgine?
Recunosc că este o întrebare grea. Și în acest caz, diferă de la persoană la persoană. Am avut ocazia să întâlnesc opinii diametral opuse, de la „faceți un lucru extraordinar” la acela că împiedicăm activitatea de producție pretinzând existența unor păduri care nu mai există de mult.
- Și este așa?
Noi am identificat deja peste 36.000 ha de păduri, în marea lor majoritate cvasivirgine. Deși la momentul actual nu se cunoaște exact suprafața totală a acestor păduri (suntem în plin proces de identificare), totuși cred că nu vor fi identificate mai mult de 2% din totalul fondului forestier. Dacă mai luăm în considerare și faptul că o bună parte din aceste păduri sunt deja protejate datorita altor factori și o altă parte sunt inaccesibile, nu putem vorbi, la nivel național, de o reducere a activității de producție.
- Ce reprezintă sau mai exact ce ar trebui să reprezinte pentru noi aceste păduri?
În primul rând aceste păduri reprezintă forma neinfluențată de om a ecosistemelor forestiere. În aceste păduri, natura și-a văzut de cursul ei și a generat cele mai complexe ecosisteme. Sunt singurele locuri unde se predă lecția biodiversității, la propriu. Ele pot reprezenta un reper pentru orice rătăcire a relației om-pădure.
Am mai spus-o și o repet, când susținem „codru-i frate cu românul”, trebuie să ne gândim că noi, cu astfel de codri eram frați. Campania apărută în 2012 a venit astfel ca ceva natural, ca o exprimare firească a respectului față de astfel de păduri. Aceste lucruri sunt inspirate din trecutul nostru. În trecut, pădurile tăiate și regenerate se numeau dumbrave și nu codrii. Românul nu era frate cu dumbrava.
Astfel de păduri sunt puține în Europa – iar acest lucru le face și mai valoroase, ridicând România pe o poziție dominantă în această direcție. Se deschid o serie de oportunități pentru oameni și natură.
- Ce vrei să mai adaugi?
Dintre aceste păduri o parte sunt deja protejate sau inaccesibile și cu șanse mici de a fi afectate. Altele, prin înțelegerea venită din partea administratorilor, au fost pur și simplu salvate; va urma, de asemenea, identificarea altor astfel de codri. Cel mai important este să avem, la finalul procesului, o evidență clară a lor, care să ne definească în Europa și în lume ca specialiști, comunitate, popor. Avem domenii în care putem fi primii în Europa, iar acesta este unul dintre ele.
Interviu realizat de Ștefan Văsuțiu, Specialist comunicare WWF-România.
