Ultimele fortarete de salbaticie din Carpatii de sud-vest, în curând protejate

WWF-România și-a propus să evalueze toate  pădurile potențial virgine din Caraș-Severin, până la finalul anului.

Puțini oameni știu că această parte a Banatului este casă și refugiu pentru mii de specii de animale și plante, netulburate în traiul lor, în mijlocul unor ecosisteme încă în echilibru. În Caraș-Severin pădurile se întind pe aproximativ jumătate din suprafața județului, însumând 348.087 ha, ca parte a fondului forestier proprietate publică a statului român. Alături de Direcția Silvică Caras-Severin și cu sprijinul tuturor cele 17 ocoale silvice aparținătoare, ne-am asumat ca până la finalul anului să evaluăm întreaga suprafață forestieră a județului în vederea identificării pădurilor virgine/cvasivirgine aflate în proprietatea statului. Până acum, am identificat în Caraș-Severin 6665 de hectare de păduri virgine/cvasi-virgine. Rezultatele vor fi făcute publice și vor urma apoi calea recunoașterii și strictei protejări, prin includere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.
 

 O parte a codrilor seculari din Caraș-Severin incluși deja în UNESCO

 Nu este deloc întâmplător că în luna iulie a anului trecut, Caraș-Severin a intrat din nou în atenția tuturor, tocmai pentru uluitoarele sale păduri. Astfel, România a obținut acceptarea a peste 24.000 de hectare de păduri cu structuri primare pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara. Ca și suprafață, au predominat cele din Banatul montan (primele trei zone din lista de mai sus aflându-se în această regiune).

Carpații de sud-vest rămân un punct important pentru munca de conservare a WWF-România – în trecut aici am implementat cu succes proiectul Sălbăticia din Carpati, continuând însă și actiuni de reintroducere a zimbrilor în sălbăticie.

Pădurile virgine – adevărate laboratoare științifice

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani. Astăzi, aceste păduri reprezintă adevărate laboratoare științifice care ne vor ajuta să înțelegem printr-o lecție vie și să păstrăm tainele universului pădurii.

În plus, aceste păduri au un rol esențial în păstrarea identității culturale a comunităților locale. În Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”, istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt atât de strâns legate de pădurea care le adăpostește încât cele două concepte nu pot fi separate. Numai pătrunzând misterele acestor păduri naturale care odinioară acopereau marea majoritate a teritoriilor vom putea înțelege care a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei.

 Conservarea pădurilor virgine asigură legatura între generatii și reprezintă un deziderat pentru WWF.

Din 2012 până azi, WWF-România a evaluat peste 250.000 de hectare de pădure si a securizat peste 41.000 de hectare din cele mai valoroase păduri seculare, din 20 de județe ale țării.