WWF organizeaza prima întâlnire pentru înfiinţarea „Catalogului National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine”
WWF-România organizează azi în Sadova (jud. Suceava) prima întâlnire a Grupului de lucru pentru elaborarea Ordinului de Ministru privind înfiinţarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, instrument esențial pentru evidenţa şi gestionarea acestor ecosisteme forestiere valoroase. La grupul de lucru vor participa reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Gărzii Forestiere, Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), Universității Transilvania Braşov, Universității Suceava, Greenpeace, Agent Green, cât și alţi experţi în amenajarea pădurilor.
De ce avem nevoie de un Catalog al Padurilor Virgine din România?
WWF a inițiat înființarea acestui catalog ca soluție pentru instituirea unor proceduri eficiente de protecție pe termen lung a pădurilor virgine și cvasivirgine. Astfel, din 2015, ca urmare a implicării specialiștilor WWF, Codul Silvic conține o lege organică ce conferă protecție strictă acestor păduri și prevede instituirea Catalogului ca instrument de evidență și gestiune a pădurilor virgine și cvasivirgine din România, pentru a le asigura ocrotirea pe termen lung.
Catalogul nu este doar o bază de date online pe care o gestionează MMAP cu scopul de a menține evidența acestor păduri și de a asigura protecția strictă. Catalogul ar trebui să reglementeze procedurile prin care se înregistrează aceste suprafețe și modul prin care se instituie protecția în cel mai scurt timp cu putință. Astfel, acest catalog ar trebui să soluționeze următoarele aspecte:
- să instituie proceduri de prevenție obiective și eficiente pentru suprafețele identificate inițial în proiectul PIN-MATRA/2001/018 sau planurile de management al ariilor protejate (de ex: interzicerea tăierilor în aceste păduri, timp de un an până la finalizarea evaluărilor şi încadrării, după caz, în Catalogul Pădurilor Virgine);
- să se reglementeze un cadru participativ transparent care să permită factorilor interesaţi să contribuie la ocrotirea acestor păduri;
- să fie precizate cerințele minime (de ex: echipa de specialiști, structura şi formatul de raportare a propunerilor, hărți GIS – tabela de atribute, sistem de proiecţie etc) referitor la studiile/propunerile ce pot fi transmise de factorii interesați pentru a putea fi luate în considerare de Autoritatea Competentă în sensul evaluării şi completării graduale a acestui Catalog;
- să reglementeze proceduri obiective și eficiente (factori implicați, responsabilități și termene clare), pentru recepția pe teren a studiilor/propunerilor transmise autorităţilor spre aprobare de către factorii interesați;
- proceduri eficiente (factori implicați, responsabilități și termene clare), privind avizarea studiilor/propunerilor, desemnarea și includerea suprafețelor în Catalog, respectiv instituirea protecției stricte pe termen lung;
- să desemneze autoritatea responsabilă pentru gestionarea Catalogului și alocarea resurselor necesare inclusiv pentru susținerea eforturilor pentru identificarea Pădurilor Virgine și Cvasivirgine din România;
- să permită accesul public al celor interesaţi la evidenţa acestor păduri sub forma unei baze de date GIS pe suport online;
- să precizeze în mod clar condiţiile în care autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate decide eliminarea unor păduri din Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine (de ex. doar condiţiile impuse de siguranţa naţională sau sănătate a comunităţilor locale).
Procedurile legale pentru asigurarea protecției pădurilor virgine în perioada 2012-2016 au fost ineficiente din mai multe considerente:
- instituirea regimului de protecție strictă este un proces de durată; pădurile virgine identificate pot fi încadrate în categoriile funcționale adecvate odată cu refacerea amenajamentelor silvice, iar acestea se actualizează o dată la 10 ani;
- nu presupune întotdeauna un proces participativ, transparent;
- nu este garantată menținerea statutului de protecție pe termen lung;
- sistemul de prevenție instituit până la finalizarea identificării acestor păduri este ineficient, întrucât are aplicabilitate în mai puțin de 80% din cazuri (procedurile fac referire practic numai la pădurile incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale – și nu se referă la tăieri de conservare, tăieri de igienă sau tăieri accidentale).
Aceasta prima etapă este parte a unei serii ce cuprinde: întâlniri ale grupului de lucru, seminarii de consultări, consultări publice pe site-ul MMAP, integrarea propunerilor, elaborarea actului normativ de MMAP, publicare în Monitorul Oficial – parte a procesului dezvoltării acestui act legislativ. Grupurile de lucru sunt organizate de WWF-România sub coordonarea MMAP.