• De cele mai multe ori autoritatea solicită refacerea studiilor pe motiv că nu conțin informații care se găsesc … tot la autoritate. În plus, nu există experți care să interpreteze textul legii în mod corespunzător. Pentru avizarea unor studii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine autoritățile au nevoie de personal specializat care să înțeleagă specificul acestor păduri dincolo de interpretarea tendențioasa a textului legii. Aceștia trebuie să fie specialiști capabili să ia decizii pe care să le susțină și care, nu în ultimul rând, să înțeleagă că cel mai important aspect pentru calificarea unor păduri este statutul acestora și nu birocrația din spatele studiului de fundamentare.
•  O altă problemă este reprezentată de lipsa de motivare pentru proprietățile private. Deși este obligația statului să asigure plăți compensatorii pentru proprietarii de pădure care au restricții când vor să recolteze lemnul, în prezent acestea se acordă doar pentru o parte dintre proprietari și cu întârzieri chiar și de doi ani. Se discută acum despre un nou exercițiu financiar privind dezvoltarea rurală, însă pădurile reprezintă în continuare un capitol neglijat, chiar dacă acestea sunt esențiale în multe comunități rurale.

Potrivit Ministerului Mediului, în august erau incluse aproximativ 33.000 ha de păduri în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine. În prezent există 63 de studii depuse dar neavizate, cu o suprafață totală de peste 21.600 ha. O parte dintre studii au fost respinse de către gărzile forestiere, iar altele de către Ministerul Mediului, care a solicitat completări. Reprezentanții ministerului susțin că în România mai există încă 61.200 ha de păduri potențial virgine și cvasivirgine ce pot intra în Catalog după finalizarea și avizarea studiilor.